Atacul de panică: ce se întâmplă în corp, ce poți face pe moment și când să ceri ajutor

Pe scurt

Un atac de panică este un episod brusc de frică sau disconfort intens, cu simptome fizice puternice: palpitații, respirație scurtă, transpirații, tremur, amețeală, senzația de pierdere a controlului. Atinge de obicei intensitatea maximă în câteva minute și apoi scade. Nu este periculos în sine, dar simptomele seamănă cu ale altor probleme medicale, așa că un prim episod trebuie evaluat de un medic. Pe moment ajută respirația lentă, ancorarea în prezent și acceptarea senzațiilor fără a lupta cu ele. Atacurile repetate răspund bine la tratament, mai ales la terapia cognitiv-comportamentală.

Important: când e o urgență

Dacă ai durere în piept, dificultăți severe de respirație, slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau leșin, sună la 112. Mai ales la primul episod, simptomele trebuie evaluate medical. Un atac de panică se diagnostichează după ce sunt excluse alte cauze.

Ce se întâmplă în corp

Un atac de panică este o activare puternică a sistemului de alarmă al corpului, răspunsul de tip „luptă sau fugi”, fără un pericol real în acel moment.

adrenalina crește, inima bate mai repede și mai puternic;
respirația se accelerează, iar respirația rapidă poate produce amețeală, furnicături și senzația că nu ai aer;
mușchii se încordează, pot apărea tremur și transpirații;
atenția se îngustează spre senzațiile din corp.

Mintea interpretează aceste senzații ca pe un semn de pericol („fac infarct”, „înnebunesc”, „leșin”), iar interpretarea amplifică alarma. Așa se formează cercul panicii.

Senzațiile sunt reale și intense. Dar sunt produse de un sistem de alarmă care funcționează prea zgomotos, nu de un pericol.

Simptomele obișnuite

palpitații sau bătăi rapide ale inimii;
respirație scurtă sau senzația de sufocare;
presiune sau disconfort în piept;
amețeală, senzație de leșin;
tremur, transpirații, frisoane sau valuri de căldură;
greață;
furnicături în mâini sau în jurul gurii;
senzația de irealitate sau de detașare;
teama de a pierde controlul sau de a muri.

Ce poți face pe moment

1. Numește ce se întâmplă

„Este un atac de panică. Este neplăcut, dar va trece.” Recunoașterea reduce o parte din frica suplimentară.

2. Încetinește respirația

Inspiră pe nas 4 secunde, expiră încet pe gură 6 secunde. Expirul mai lung ajută sistemul nervos să coboare din alertă. Nu încerca să tragi aer cât mai mult: hiperventilația agravează simptomele.

3. Ancorează-te în prezent

Tehnica 5–4–3–2–1: numește 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le poți atinge, 3 pe care le auzi, 2 mirosuri și un gust. Mută atenția din interior spre exterior.

4. Nu lupta cu senzațiile

Paradoxal, încercarea de a opri forțat senzațiile le întărește. Lasă-le să crească și să scadă, ca un val.

5. Rămâi unde ești, dacă e sigur

Fuga din situație aduce ușurare pe moment, dar poate întări teama de acel loc. Dacă poți, rămâi până trece valul.

6. Apă rece, mișcare ușoară

Apa rece pe față sau pe încheieturi și câțiva pași lenți pot ajuta.

După atac

Mulți oameni se simt epuizați după un atac de panică. Odihna, o băutură caldă și o activitate liniștită sunt potrivite. Este util să notezi când a apărut, ce se întâmpla și cât a durat. Informațiile ajută la o eventuală evaluare.

Când să ceri ajutor specializat

după primul atac, pentru o evaluare medicală;
dacă atacurile se repetă;
dacă începi să eviți locuri sau situații de teama unui nou atac;
dacă trăiești cu frica permanentă de „următorul atac”.

Atacurile de panică repetate și teama de ele pot face parte din tulburarea de panică, una dintre afecțiunile de anxietate care răspund cel mai bine la tratament. Terapia cognitiv-comportamentală are cele mai multe dovezi. Uneori, medicul psihiatru poate recomanda și tratament medicamentos.

La Emmanuel CliniX, clinica din spatele NeuroFit, există specialiști în psihologie, psihoterapie și psihiatrie. Programări: +40 790 099 070.

Ce poți face între episoade

respirația lentă exersată zilnic, nu doar în criză;
mișcare regulată;
somn constant;
mai puțină cofeină, care poate imita senzațiile de panică;
reducerea alcoolului;
un psihoterapeut cu care să lucrezi pe tiparul fricii.

Unde se încadrează NeuroFit

NeuroFit by Emmanuel CliniX, din București, este brain wellness, nu tratament pentru tulburarea de panică. Pentru atacuri de panică repetate, primul pas este evaluarea la un specialist. Experiența Relax (CES, taVNS, neurofeedback) poate fi folosită ca parte a unei rutine de relaxare, după un screening de siguranță și, unde e cazul, în acord cu specialistul care te urmărește.

NeuroFit este brain wellness, nu tratament medical.

Întrebări frecvente

Ce este un atac de panică?

Este un episod brusc de frică intensă, însoțit de simptome fizice puternice, precum palpitații, respirație scurtă, amețeală și tremur. Atinge de obicei intensitatea maximă în câteva minute, apoi scade.

Cât durează un atac de panică?

De obicei, simptomele ating vârful în aproximativ 10 minute și scad treptat în minutele următoare. Senzația de oboseală poate dura mai mult.

Cum opresc un atac de panică?

Numește ce se întâmplă, încetinește respirația cu expirul mai lung, ancorează-te în prezent cu tehnica 5–4–3–2–1 și lasă senzațiile să treacă fără să lupți cu ele.

Este periculos un atac de panică?

Atacul de panică nu este periculos în sine, dar simptomele seamănă cu ale altor probleme medicale. La primul episod sau la durere în piept, sună la 112 sau mergi la medic.